În așteptarea furtunii

Se anunță furtună. E o veste despre iminența furtunii peste tot: în cer, în aerul electrizat parcă, în conversația cu taximetristul care te-a lăsat în fața blocului, în postările de pe bloguri, pe facebook, ce să mai vorbă lungă, zici că preocuparea majoră a lumii e furtuna asta!
Va fi furtună, așadar, îți zici încă din timpul cinei, când ai observat pe cerul înserării din centrul vechi primul fulger galben peste turlele în înterminabilă renovare ale Bisericii Târgului... O furtună ca toate furtunile, care nu te va lăsa să dormi, căci nu dormi când e furtună, de ceva vreme nu mai dormi. Ți-e frică. De ce ți-e frică, nu știi prea bine să spui, căci nu siguranța personală e o problemă, nu te temi și nu te-ai temut niciodată c-o să ți se întâmple ceva, ci e, cu siguranță, o altfel de frică, mai profundă decât asta... Poate de golul din jur, de conștientizarea enormității și valabilității cuvântului ”nimeni”, căci e teribil de intensă singurătatea când e furtună...
Poate pentru că nu simți sentimentul acela comun, de siguranță, pe care ți-l dă existența cuiva, care să te facă să te simți ocrotit de toate relele lumii, la adăpost de orice...
Poate că e în noi toți o nostalgie a copilăriei, a vremurilor de demult, când erai copil și-i spuneai mamei, cu glasul șoptit și cu ochii măriți, cu inima bătându-ți să-ți spargă coșul pieptului mic și chircit sub cearceafuri, cine știe ce spaime copilărești, iar mama te liniștea mereu, și-ți spunea că nu e nimic, că totul o să treacă, la fel ca și furtuna, că poți să adormi la adăpostul brațelor și glasului ei liniștit...
Poate pentru că e vară fierbinte și nu-ți poți destăinui nimănui, la ceas misterios de noapte, spaimele și neliniștile tale de femeie, vulnerabil și onest femeie, și nevoia de răsfăț, puțin, măcar puțin de tot...
Poate pentru că alături nu e nimeni, de mult nu e nimeni, de prea mult timp... Nicăieri nu e nimeni, de fapt...
Cerul e brăzdat de fulgere magnifice, atmosfera e plină de tensiune, la propriu și la figurat, în casă  e la fel de cald ca toată ziua, o căldură lichidă care curge peste toate, deși vântul zbuciumă perdelele, iar aerul care pătrunde de-afară e și el un val fierbinte...
Asculți Nat King Cole, ți se pare perfect armonizat cu totul și nu poți dormi- dulce insomnie de vară fierbinte, moale, catifelată! O mie de fluturări de suflet, emoție și gânduri amestecate, brăzdate doar de pâlpâirile fulgerelor care înflăcărează cerul nopții acesteia fierbinți, cu o lună cât roata carului- imaginea pe care-o postezi pe wall-ul inimii tale de camelie...
Un fluture s-a rătăcit pe ecranul laptopului, atras de albul ecranului pe care așezi cu migală litere negre și mărunte ca furnicile, să desenezi un fel de pastel al nopții de cuptor- în calendar și-n alte feluri de măsuri... Și inutile, ca mai toate lucrurile pe care le faci în ultimul timp, zice îngerul negru al rațiunii treze, treze mereu, chiar și-acum!

Te analizezi cu atenție și te simți pe dinăuntru entuziastă și  gata de înaripare, căci, în ciuda tuturor absențelor prea deplin și prea amar conștientizate, așteptarea furtunii nu e un fel de iminență seacă, banală, fără nimic spectaculos, ca la oamenii ”firești”, ci o emoție care promite la fel ca și primul tunet ce se aude acum...  

Nat cântă Fascination, iar tu îți simți inima nestăvilită ca o furtună devastatoare și, deși încerci s-o convingi să fie rațională, matură, rezonabilă, de profesoară care știe ce e posibil și ce nu, care știe ce se cuvine și ce nu, ea-ți spune pe limba ei, pe care-o recunoști cu neliniște- căci vă știți de muuult și vă înțelegeți prea bine- că e adolescentă și că nu poate decât așa...
Doamne, la ce bun toate restricțiile pe care ți le impui, la sfatul îngerului candid și canonic de pe umărul drept, la ce bun toate precauțiile, toate regulile pe care încerci să le impui și să le respecți tu însăți, când inima e nebună, nebună, nebună?... Nesăbuită, nesăbuită, nesăbuită...
Vocea lui Nat se dublează, deodată, de un zgomot binecunoscut: plesnetul picăturilor de ploaie pe balcon... A-nceput, deci! Fie binevenită, afară și-n toate cele ce vor fi!