Sensibilitate, nevoia de altă matematică, zâmbete pe care le dăruieşti tuturor, crâmpeie de gingăşie- fragmente ale zilei de liliachiu şi lumină. Seară liniştită, cu mine doar... şi e bine!
Trebuie să existe un rost, îmi spun, trebuie să existe un timp potrivit care va veni, o ordine care va fi, în sfârşit, restabilită.
Se apropie iarna, nicio amărăciune nu va mai avea permis de liberă trecere, va veni un anotimp de alb îngheţat şi va fi linişte, în sfârşit linişte...
Fragmente din gânduri fără reazăm se năpădesc şi le alung spre o mare de alb infinit şi fac loc viitorului de care mi-e dor.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Nu dorm, de niște zile, decât sporadic, o oră-două. Nu pot. Citii pe facebook, dimineață, că mai multă lume nu doarme, nu-s doar eu minune... -
Mărturisesc: gândesc livresc, spune povestitorul. O fac demult și recidivez în formă calificată. M-am obișnuit, în timp, să radiografiez ra... -
Vitriolul este vechiul nume al acidului sulfuric, cunoscut încă de pe vremea învățatului teolog și filosof preocupat de alchimie, Alber...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu