Mi-am permis azi să mă răsfăț: mi-am cumpărat tot felul de fleacuri, mi-am schimbat ochelarii, mi-am petrecut restul zilei, după obligațiile de serviciu, cum am vrut, scăpând de ceas, de presiunea unei iminente întârzieri pe undeva, deși nicio clipă n-am putut scăpa din capcana unor ore fixe pe ecranul telefonului. Mi-amintesc că, în adolescență, adică demult de tot, credeam că dacă surprind ceasul arătând ore fixe înseamna că mă iubește- cineva, probabil cineva drag. Naivitate dulce și binefăcătoare, la care mă mai întorc uneori, deși, după ce mi se lăfăie pe față un zâmbet larg și tâmp, îmi dau seama repede că pe mine acum n-are cine mă iubi, chiar de-aș prinde toate orele fixe din lume!
Cum zisei, m-am plimbat prin oraș după ce-am isprăvit curățenia prin casă și-am intrat și-n câteva locuri unde se cheltuiesc sigur bani. Am observat, cu această ocazie, că mă plac oamenii și mă recunosc, chiar și cei cu care n-am venit în contact decât întâmplător, care n-ar trebui, în niciun caz, să-și amintească de mine.
De pildă, o angajată drăguță, de la firma de cablu, pe care-am văzut-o acum câteva luni, cred că prin aprilie, când mi-a dat niște relații despre abonamentul astronomic și inutil pe care-l plătesc, m-a recunoscut și, cu multă amabilitate, după ce mi-a luat banii, m-a întrebat dacă mai am numărul ei de telefon. M-am dat seama că îl mai aveam, ba chiar că-mi aduc aminte c-o cheamă Alina. Bravo mie, zic, și plec mai departe. Era deja 16,00.
Intru la optică medicală cu gând să-mi schimb, din nou, ochelarii. Angajații mă recunosc și ei și mă plac cumva, cred, căci mi-au făcut ochelarii pe loc, adică nu m-au mai lăsat să aștept nici măcar minima jumătate de oră pe care-o dau ca timp tuturor. Ba, mai mult, îmi fac și-o reducere la un toc de ochelari, așa de dragul meu...
Ies de la optică purtând, foarte mândră, noua mea pereche de ochelari și merg să cumpăr ciocolată. Multă ciocolată. De toate neamurile. În taxi, dau de un alt taximetrist amabil și politicos, care, plin de solicitudine, mă lasă în fața blocului și-mi spune să nu mă grăbesc, ba să am grijă să nu pierd ceva...
În fața blocului, vecina de la etajul șapte, cu fiica ei de mână, îmi zâmbește cu gura până la urechi și-mi spune că fetița are o onomastică în seara asta. Nu mai întreb cam ce onomastică ar putea avea, căci în calendar sunt sărbătoriți azi niște sfinți cu nume imposibile: Rodion, Olimp, Erast, Sosipatru și Cuart- îmi dau seama că femeia făcuse deja tradiționala confuzie între ziua de naștere și onomastică, așa că-i urez fetiței distracție plăcută, fac mamei semne amabile și-mi văd de ale mele.
Instantaneu, realizez că era 17,00 și-mi amintesc că tot azi am mai interacționat cu vecinii la fel de plăcut: vecinul de la etajul patru, amicul lui Ștefan de la Bărbulești, mi-a deschis politicos ușa și m-a lăsat să trec, deși n-a salutat, dar ce mai contează?! Ba, în plus, pe la prânzișor, mă conversasesm cu vecinul insinuant de la dugheana cu asigurări și pusesem la cale o posibilă strângere de fonduri în vederea reparării interfonului. În lift, altă surpriză: vecinul de la etajul șase îmi zîmbește și-mi promite că se va ocupa să repare interfonul, așa, de dragul meu... Hait! îmi zic, asta o fi ziua amabilităților sau strălucesc, cumva?
Ce-mi pasă? Ceasul de pe telefonul meu a arătat azi toate orele fixe, nu cred c-am ratat vreuna, ba s-a aliat cu el și ceasul cu lavandă, spânzurat pe bucățica de perete din bucătărie, ceasul de pe ecranul laptopului și toate ceasurile de aiurea, din capul meu... așa că mi-e bine, mi-e bine și fără să am vreun motiv, deși nu are cine să mă iubească pe lumea asta... Uite-așa, în ciuda tuturor neiubirilor și-a prostiilor de pe lume, de azi înainte hotărăsc să exilez din vocabular cuvântul ”nu”.
Zâmbesc tâmp, lângă un teanc imens de lucrări pe care nu le pot corecta, căci nu văd prea bine să deslușesc hieroglifele elevilor mei grăbiți și adolescenți, cu o suprasaturație de zahăr în organism, de la cantitățile enorme de ciocolată îngurgitată în seara asta și mă pregătesc de o noapte fără vise, Doamne, fă să fie fără vise!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu