duminică, 7 aprilie 2013
pastel duminical
Liniștea și singurătatea unei zile de duminică, necesare, ca un golf în care să poposească sufletul, să fie din nou el. Cer plumburiu, ca de toamnă se lăfăie-n ferestre, iar freziile s-au ofilit. Confirmări? Ce bine-ar fi!.Îndrăznesc să sper și să mă încred în providență. Dire Straits și chef de-un film de suflet. In rest, bine...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
„Vitrion, Năică!”
Vitriolul este vechiul nume al acidului sulfuric, cunoscut încă de pe vremea învățatului teolog și filosof, preocupat în egală măsură ș...
-
Toamnă hâdă, vânt rece răvăşindu-mi părul, stropi de ploaie rece înlăcrimând obrazul, realitate pe care-o percep din ce în ce mai aprig, ma... -
Zi frumoasă. Cu soare, cu multe de făcut, cu zâmbete de copii, din nou. Gândul repetă , mereu, obsedant, ca o placă de patefon zgâriată, ace...
-
Azi am renunţat la o parte din viaţă, la o parte din suflet, la amintiri dragi şi cumplite, totodată. Mi le-am vândut, pe toate, pe speranţa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu