sâmbătă, 20 iunie 2015

Nu-mi amintesc să fi plouat vreodată în preajma solstițiului de vară. Totdeauna de ziua mea a fost cald, caniculă în toată regula. Mă uit întristată la vremea de-afară și mă gândesc că mâine, de ziua mea, va ploua și voi fi nevoită să stau mai mult în casă.
De ziua mea mă gândesc la tata. La cum era... Și nu-mi mai amintesc multe... Unde se duc amintirile, unde se  ascund chipurile oamenilor dragi în tainița minții, de nu le mai putem găsi mai ales atunci când ne e dor?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

  "Blestemat fie omul care se încrede în om şi îşi face sprijin din trup omenesc şi a cărui inimă se depărtează de Domnul." (Ierem...