Te pregăteşti pentru ziua de azi, care se anunţă altfel. Ştii că va fi altfel, de ce minţi? Azi trebuie să iei hotărâri importante. Aseară, cu Den, v-aţi copilărit, două femei ce uitau că sunt femei şi râdeau, copile din nou, sub luceafăr... Maşina gonea hai-hui, purtând două visări, fără griji, fără teama agentului "Şuşă", fără oră de întoarcere, fără somn...

Azi îţi zâmbesc toate florile de pe bluziţa învolănată, azi cafeaua n-are gust singură, azi te-aşteaptă un teanc de hărtii să-şi afle rezolvare, azi e deja prea cald la 8 dimineaţa, azi eşti serioasă, eficientă, responsabilă, deşi te-ai trezit cu Lawrence şi cu remuşcări că excesele culinare de-aseară îţi ameninţă serios toate fustele...

Azi te-ai hotărât să fii fericită. Cum? Ei, pentru asta, n-ai nicio idee...

În glastră, au murit trandafirii. Îi arunci şi, răzbunători, te înţeapă, de parcă ţie nu ţi-ar părea rău.

Nu mai poţi scăpa de platitudini, se ţin după tine scai, atârnă ca un balast, nu mai poţi să-l arunci, ai uitat să faci gesturi cu semnificaţie. Anii, cu greutatea lor, te-ajung din urmă, îţi aminteşti că în câteva zile, doar, vei avea 33, că n-ai însumat decât nişte eşecuri pe linie de... suflet, că nu reuşeşti să nu mai faci greşeli, că n-ai putere de-ajuns să fii mândră şi categorică, aşa cum e scris în reţeta succesului contemporan.

Habar n-ai de cum să faci să nu mai fii cum eşti. Ei, şi ce-i cu asta, doar nu eşti unica! Milioane de femei sunt în contradicţie cu ele însele, milioane de suflete se conduc după propria-le subiectivitate, milioane de oameni sunt inconsecvenţi unor hotărâri cu majuscule, milioane de oameni se amăgesc zilnic şi merg mai departe.

Departe fie de tine, atunci, ispita egocentrismului! Doar azi te-ai hotărât si fii fericită. Cum ? Ei, cum?!... Nu ştii, dar vezi tu...